Marie si Marioaraaa...

 In strada Livada cu Duzi din cartierul Cărămidarii de Jos din Bucureşti, in dimineata zilei de 25 septembrie 1913  cel de-al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comună Carta (Fagaras) si al lui Ion Coandă Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii” din „valea Armandia – aducea pe lume o minune folclorica numita Maria Tanase.

La doar 8 ani apare in public pentru prima data, pe scena Căminului Cultural „Caramidarii de Jos“ din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari. Anul 1934 marcheaza admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vară „Carabus“ din strada Academiei, condus de marele actor Constantin Tanase, pentru revista Carabut-Expres, scrisa de Nicolae Kiritescu pe muzica semnată de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman.

Folcloristul Harry Brauner,  profund impresionat de talentul ei innăscut, o asculta si o prezinta lui Constantin Brailoiu, etnomuzicologul  care a intemeiat Arhiva Internationala de  Folclor de la Geneva,  recomandandu-i sa-si aleaga repertoriul direct de la izvoare.

Mai tarziu il intalneste si  pe Tudor Musatescu ( dramaturgul) cel care o sfatuieste sa inregistreze cantece din repertoriul propriu, si chiar asta si face, inregistrand o proba  la Studioul „Tomis“ din Calea Calarasilor cu piesa intitulată Romanţa mansardei, imprimata sub indrumarea directorului muzical compozitorul Misu Iancu cu concursul direct al lui C. Brailoiu, piesa de altfel de un  real succes.  Studioul ( din strada Udricani) „Columbia” ii inregistreaza piesa Nunta tiganeasca, o piesa  epuizată in numai cateva saptămani, care a fost reeditată intr-un tiraj destul de impresionant. 

Inceputul adevarat al carierei sale incepe abia in anul 1938 cu un debut radiofonic in 20 februarie – care prezenta un program de piese folclorice printre care: M-am jurat de mii de ori, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Cand o fi la moartea mea si la care presa timpului -Revista „Radio-Adevarul” publica un articol  despre Maria Tanase:

 „Tânăra cântăreaţă care e una din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală. Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri.“

Maria Tanase debuteaza si in arta cupletului, cu cantece romanesti de larga circulatie, cum ar fi: Mi-am pus busuioc in par, pe versurile lui Nicolae Vladoianu si Habar n-ai tu, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu, oferite spectatorilor in revista „Constelatia Alhambrei.

Auditia de la „Hanul Ancuţei“, a Mariei Tănase, in  acompaniamentul admirabil al maestrului Grigoras Dinicu, ii confera votul in unanimitate de a reprezenta cantecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York (1939). Si,Maria noastra canta in fata fostului presedinte american Hoover, a lui André Gade, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a., fiind acompaniata de formatia instrumentala condusa de Fanica Luca si a orchestrei dirijate de Grigoras Dinicu.

In anul1940 in luna octombrie, ofera un recital de muzica populara romanească publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica, distrugandu-i-se toate plăcile de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la casele de discuri. Dupa cateva luni de „absentă artistica“, vocea Mariei s-a facut din nou auzita la posturile de radio. Si nu numai. Inclusă in turneul de propagandă romanească din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae Kiritescu impreuna cu Ion Aurel Maican, la Istanbul a fost ovationata pe scena Teatrului Taxim. A sustinut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, in urma carora, presedintele Turciei i-a oferit un post de cercetatoare la Institutul Etnografic din Istanbul şi chiar cetatenia de onoare a Turciei.

Alaturi de echipe formate din nume reprezentative ale teatrului si muzicii romanesti (George Enescu, George Vraca sau Constantin Tănase), romanca noastra Maria Tanase participa la spectacolele organizate in spitale pentru răniti, pe estrada Restaurantului „Café Wilson“, evoluand in acompaniamentul orchestrei Victor Predescu, unde este ascultata si admirata de marele pianist Walter Gieseking, insotit de dirijorul Ionel Perlea.

Luna ianuarie a anului 1944 marcheaza debutul sau in opereta Mascota de Edmond Audran, in care detine rolul principal feminin, alături de tenorul Ion Dacian, sub bagheta dirijorului Egizio Massini.

La 20 decembrie 1955, pentru meritele saale artistice deosebite primeste Premiul de Stat, iar in octombrie 1957 i se acorda titlul de Artista Emerita.

In decembrie 1957 este distribuita in coproductia romano-franceză Ciulinii Bărăganului, turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati, interpretand rolul principal „Anica”, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic.

La cererea sa, pentru ca isi dorea sa-si inchine restul vietii in invatamantul pedagogic de factura folclorica a fost transferata in functia de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului“ din Tg. Jiu, prezentand concerte si spectacole ce apartineau filonului folcloric oltenesc, insa concomitent cu acest aspect, Maria este distribuita si la Teatrul Municipal din Bucuresti in Opera de trei parale a lui Brecht, in rolul Jeny Spelunca.

Maria Tănase nu a fost numai o femeie celebra sau doar o cantareata de muzica populara si atat.De-a lungul vietii a  iubit fara sa stea sa contorizeze cat si cui isi  inchiriaza inima, avand o viaţă pe care a impărţit-o, pe rand, cu mai multi barbati: Maurice Negre, Sandu Eliade (regizor şi director al Teatrului Savoy), Mircea Crutescu (diplomat), Gheorghe Anghel (sculptor), Constantin Brancusi şi Clery Sachelarie.

Petre Pandrea dezvaluia: “Cu Brancusi s-a intalnit la Paris. Era fatal ca sa se întâlnească la expoziţia din Paris, din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui D. Gusti, sa se imprietenească fulgerător, sa se desparta cu invective din partea neichii Costache, care afirma, in final, obosit ca nu-i mai place cantecul Mariei Tanase”,

Totusi, dintre toti barbatii care au intrat si au iesit din inima Mariei Tanase, grecul Clery Sachelarie ( mosier ) reuseste  sa devina  sotul ei, si chiar daca era cu 13 ani mai in varstă, decat  ea, l-a vrut si l-a avut, cu acte, pe viata. 

“Cand a pus ochii pe Maria scapatase, era complet lefter. Fara sa se sinchiseasca,si-a dus viata pe langă ea fara sa faca nimic. Intocmind de regulă austriace şi martingale la curse, ospatandu-se fara retinere la Capsa, unde Maria ramanea nu o data datoare costul pranzului.”  Cam asa l-a descris fostul impresar Gaby Michailescu pe Clery. 

Anul 1963 insa,  stinge viata  Mariei Tanase in 22 iunie, aceasta fiind rapusa de boala -  fara a o lasa sa implineasca cei 50 de ani si chiar daca viata a supus-o atator incercari, ca pe fiecare dintre noi si chiar daca, a avut atatea impliniri si neimpliniri personale, chiar daca a avut  bunatati si generozitati ale sufletului sau imens, uneori plin de  mofturi si toane, pana la urma a avut o viata condimentata cu fericire si cu durere.

Nimeni si nimic nu poate sterge amintirea acestei artiste pline de talent, o femeie frumoasa si minunata care a cantat si incantat atatia mii de oameni si mai ales a acelora care au stiut sa o asculte mai ales cu sufletul intelegand  in primul rand cine era Maria Tanase ca om.