duminică, 9 august 2009

You suck more than others do..


Primii vampiri
Cele mai vechi legende despre vampiri s-au pastrat de patru mii de ani si vin de la asirienii si babilonienii din Mesopotamia. Acestia se temeau de Lamastu, o zeita demonica ce vina oameni. In legendele asiriene, Lamastu (in traducere, cea care sterge), fiica zeului Anu, se furisa noaptea in casele oamenilor, fura sau ucidea bebelusii in leagane sau chiar in pintecele mamei, vina si adulti, sugea singele barbatilor tineri, provocind boli, sterilitate si cosmaruri. Deseori, Lamastu este descrisa cu aripi si gheare de pasare, iar uneori cu cap de leu. Pentru a se proteja de aceasta, femeile insarcinate purtau amulete cu Pazuzu, un alt zeu rau, care a infrint-o cindva pe Lamastu. Lamastu este asociata cu Lilith, o figura proeminenta din unele texte iudaice. Scrierile despre Lilith variaza considerabil, dar versiunea cea mai vehiculata a povestii este ca ar fi fost prima femeie. Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam si pe Lilith din pamint, din care cauza intre ei aparusera in curind neintelegeri. Lilith a refuzat sa i se mai supuna lui Adam si a plecat din Eden, nascindu-si propriii copii. Dumnezeu a trimis trei ingeri sa o aduca inapoi. Fiindca ea a refuzat, ingerii i-au promis ca-i vor ucide zilnic cite 100 de copiii pina cind va hotari sa se intoarca. Lilith, in schimb, a jurat ca va distruge copiii oamenilor. Imaginea lui Lilith ca ucigasa de copii, se pare ca a fost preluata direct din legenda despre Lamastu. Si Lilith este descrisa ca un demon cu aripi si gheare ascutite, care vine noaptea sa fure copiii nou-nascuti sau fetii din femeile insarcinate. Desi este descrisa ca o creatura terifianta, Lilith are calitati seducatoare. Evreii credeau ca ea vine noaptea la barbati sub forma unui succubus (femeie-demon care intretine contacte sexuale cu barbatii, cind acestia dorm). Grecii antici se temeau de niste creaturi asemanatoare, in special de Lamia, o demonita cu cap si trunchi de femeie, dar cu partea de jos a corpului de sarpe. Intr-o versiune a legendei despre Lamia, aceasta a fost una dintre amantele muritoare ale lui Zeus. Plina de gelozie si furie, sotia lui Zeus, zeita Hera, a innebunit-o pe Lamia si ea si-a mincat toti copiii. Cind si-a dat seama ce a facut, Lamia s-a infuriat atit de tare, incit s-a transformat intr-un monstru nemuritor care, din gelozie, a inceput sa suga singele pruncilor. Grecii se temeau si de Empusai, fiica malefica a lui Hecate si zeita vrajitoriei. Aceasta, putind sa-si schimbe infatisarea, iesea noaptea din Hades (lumea subterana), sub forma unei femei frumoase, si seducea pastorii de pe cimp, devorindu-i. O creatura similara, Baobhan Sith, se face prezenta si in folclorul celtic. Vampirii apar si in mitologia Asiei. Printre personajele de cosmar, descrise de folclorul indian, sint Rakshasa (o creatura care isi poate schimba forma si devoreaza copii) si Vetala. Ambii demoni preluau controlul asupra cadavrelor si atacau oamenii vii. Folclorul chinez ne spune ca unii morti pot sa se ridice din mormint si sa se intoarca in lume. Aceasta se intimpla atunci cind spiritul unei persoane (po) nu putea ajunge in lumea de dincolo, din cauza faptelor rele comise in timpul vietii. Spiritul, infuriat de soarta-i oribila, readucea trupul la viata si ataca oamenii noaptea. Un mort deosebit de periculos, cunoscut si ca Kuang-shi (sau Chiang-shi), putea sa zboare si sa ia diverse forme. Acesta era acoperit de par alb, avea ochi rosii, stralucitori, si isi musca victimele cu dintii ascutiti.Triburile nomade si negustorii au raspindit diferite legende despre vampiri in intreaga Asie, Europa si Orientul Mijlociu. Cu timpul, diversele elemente ale acestor povesti se combinau, creind alte mituri despre vampiri.

Vampirii nostri si ai vostri
Legenda celui mai celebru vampir european, Dracula, si cele care au derivat din aceasta au fost inspirate direct din folclorul Europei de Est. Arhivele istorice contin zeci de figuri mitice de vampiri in regiune, datind de sute de ani. Desi au diferite caracteristici, majoritatea acestor vampiri se pot clasifica in doua categorii: demoni (sau supusii diavolului), care au reanimat cadavre ca sa poata umbla printre cei vii, si spirite ale mortilor care nu vor sa-si paraseasca propriile trupuri. Dintre primii, cei mai importanti au fost upir (Rusia) si vrykolakas (Grecia). In aceste traditii, pacatosii, pruncii care n-au primit botezul si alti oameni, care nu apartineau credintei crestine, puteau fi reanimati dupa moarte. In special, erau vizati vrajitorii, fiindca si-au vindut sufletul diavolului inca in timpul vietii.Parasindu-si mormintele, aceste cadavre terorizeaza comunitatea, hranindu-se cu singele celor vii. Se spune ca ele trebuiau sa se intoarca periodic in morminte, pentru a se odihni. Cind oamenii presupuneau ca un mort a devenit vampir, ii exhumau trupul si incercau sa alunge din el spiritul malefic. Cel mai des distrugeau cadavrul prin decapitare, incinerare sau infigindu-i o tepusa in inima. Totodata, mortii puteau fi ingropati cu fata in jos, ca sa sape in pamint si sa nu iasa afara in cazul in care nu vor fi primiti in lumea cealalta. Altii puneau o tepusa deasupra cadavrului, pentru ca acesta, de va incerca sa iasa din groapa, sa se intepe. Vampirii din Moldova si Valahia sint numiti strigoi. Acestia sint, de regula, spirite umane care s-au intors din morti. Spre deosebire de upir sau vrykolakas, strigoii trec mai multe etape inainte de a iesi din mormint. Initial, strigoiul este un poltron invizibil, care isi necajeste membrii familiei, miscind mobila si furind mincarea. Pe urma devine vizibil si arata exact ca si atunci cind era in viata. El se intoarce la familia sa, furindu-i vitele, cersind de mincare si aducind boli. Hranindu-se cu oameni, strigoii isi maninca mai intii apropiatii, iar apoi pe oricine le iese in cale. In unele texte se arata ca strigoiul suge singele victimei direct din inima. La inceput, la fel ca un upir, strigoiul trebuie sa se intoarca in mormint cu regularitate, insa dupa sapte ani poate sa traiasca oriunde. Se zice ca strigoii calatoreau pe distante mari in alte orase, unde incepeau o viata noua, obisnuita, intilnindu-se, insa, o data pe saptamina, cu alti semeni de-ai lor. In afara de strigoii morti, oamenii se temeau si de cei vii. Asa erau numiti oamenii blestemati sa devina, dupa moarte, strigoi morti. De obicei, copiii nascuti cu malformatii erau considerati strigoi vii. Daca un strigoi mort traieste printre oameni si are copii, acestia sint blestemati sa devina strigoi dupa moarte. La moartea unui strigoi viu, familia ii distrugea cadavrul, ca sa se asigure ca acesta nu va mai iesi din groapa.In alte parti ale Europei de Est, creaturile care semanau cu strigoii erau cunoscute ca vampir sau vampyr. Erau, probabil, variatii ale upirului rus, pentru ca, ulterior, limba engleza sa adopte numele vampire. In secolele XVII si XVIII, isteria vampirilor s-a raspindit in toata Europa de Est. Oamenii afirmau ca isi vad rudele decedate, umblind si atacindu-i pe cei vii. In consecinta, autoritatile au deschis zeci de morminte, infigind tepuse in cadavre sau arzindu-le. Mai tirziu, panica a ajuns in vestul Europei si a condus la multe speculatii academice in aceasta privinta, la crearea literaturii si a picturii despre vampiri. Toate acestea l-au inspirat pe irlandezul Bram Stoker sa scrie romanul Dracula. Vampirul modern Abraham Bram Stoker, director de teatru si romancier, nu a fost primul care a scris un text beletristic despre vampiri, insa versiunea din 1897 a romanului sau a prins cu adevarat. Motivul principal al operei este atit personajul negativ, Contele Dracula, cit si firul actiunii. Stoker a ajuns la aceste doua elemente in urma unor cercetari indelungate. In fond, el plaseaza actiunea in muntii din Transilvania, iar vampirii lui se conduc de folclorul est-european si cel al tiganilor. Alegind diferite caracteristici ale miturilor despre vampiri si inventind el insusi unele lucruri, Stoker a creat standardul vampirului modern: foarte inteligent, fara reflexie, cu puteri supraumane, isi pierde puterile la lumina soarelui si este respins de crucifixe.Precum spuneam, Stoker a descoperit si a ales numele personajul sau dupa indelungi cercetari. Dracula este printul Vladislav Basarab, care a domnit in Valahia la mijlocul sec. XV si, deci, este un personaj istoric adevarat. Este supranumit Vlad Tepes, ca urmare a obiceiului de a-si trage in teapa prizonierii. Tatal lui, Vlad Dracul, si-a primit acest nume in semn de recunostinta pentru suportul adus Ordinului Dragonului, din care facea parte. Se spune ca adevaratul Dracula avea o reputatie de barbar, desi acest fapt nu este universal acceptat, la fel cum nu exista dovezi ca oamenii l-ar fi considerat vampir. Personajul negativ al lui Stoker nu seamana cu adevaratul Dracula, scriitorul imprumutind, de fapt, doar numele printului. Spre deosebire de strigoi, care nu au unde sa locuiasca, vampirul lui Stoker era un aristocrat bogat, care se ascundea intr-un castel grandios.In piesa Dracula, prezentata in 1927, si in filmul care a urmat in 1931, Bela Lugosi a adoptat aceasta ipostaza de aristocrat, jucind rolul unui conte gentleman, suav si sofisticat. Piesa a introdus in uz si costumul tipic al lui Dracula: haine negre si o manta. Desi in roman contele este descris ca un om batrin si lipsit de vlaga, imaginea suava a lui Dracula a prins la public, raminind astfel in zeci de filme si picturi. De-a lungul anilor, ea a continuat sa evolueze, gratie noilor interpretari ale scriitorilor si regizorilor. In nuvelele sale, Anne Rice le da vampirilor constiinta si emotii, prezentindu-i ca pe niste oameni adevarati, care nu sint neaparat rai. In serialul televizat Buffy, ucigasa de vampiri, regizorul Joss Whedon a adoptat, de asemenea, ideea vampirilor cu suflet. Astfel, se face vadita o tendinta de demitizare a legendelor despre vampiri si de creare a unei noi imagini a acestora. Un exemplu graitor in acest sens in reprezinta filmele din seria Blade. Iar scriitorul rus Lukianenko, in seria Dozor, le atribuie vampirilor un rol minor de personaje malefice de cel mai jos rang, similare capcaunilor.Originile credintei in vampiriDesi majoritatea oamenilor de stiinta au cautat sa afle in folclor originile credintei in vampiri, unii istorici au incercat sa cerceteze originile fizice ale acesteia. Motivul: exista unele boli ce ar putea provoca un comportament vampiric.Una dintre acestea este porfiria, o maladie genetica rara, de care se poate imbolnavi o persoana din 200 de mii si care presupune nereguli in producerea de heme un pigment din singe, bogat in fier. Oamenii cu forme grave de porfirie sint foarte sensibili la razele solare, au dureri abdominale puternice si pot sa sufere de delir acut. Altii au gura si dintii rosietici, din cauza producerii neregulate a pigmentului. In trecut, maladia se trata prin consumul de singe pe cale orala, care corecta dezechilibrul din organism, desi nu exista nicio dovada clara in privinta eficacitatii acestui tratament. Daca porfiria se depisteaza la parinti, probabilitatea transmiterii ei la copii este de 25 la suta. In istoria medicinii sint descrise circa 80 de cazuri de porfirie ereditara acuta, considerata incurabila. Se presupune ca, in unele cazuri, aparitia ei este o consecinta a incestului. Despre legatura dintre porfirie si vampiri, pentru prima data s-a expus Lee Illis din Hampshir. In 1963, el a prezentat Asociatiei Regale de Medicina monografia  

Despre porfirie si etiologia capcaunilor- care continea o trecere in revista amanuntita a descrierilor istorice despre vampiri, comparate cu simptomele porfiriei.O alta radacina fizica probabila a credintei in vampiri poate fi catalepsia, o boala ciudata, asociata cu epilepsia, schizofrenia si altele care afecteaza sistemul nervos central. In timpul unei crizei de catalepsie, omul pur si simplu ingheata: muschii ii devin rigizi, trupul i se raceste, iar bataile inimii si respiratia ii incetinesc. Un suferind de catalepsie acuta poate fi confundat cu un cadavru. Astazi, medicii dispun de cunostintele si instrumentele necesare ca sa determine daca un om este viu sau mort, dar in trecut oamenii se bazau doar pe aparente. Despre imbalsamare nici nu se stia pe atunci, asa ca oricine parea sa fie mort era inhumat deodata. O criza de catalepsie poate dura mai multe ore sau chiar zile in sir. De aceea, unii morti isi reveneau in mormint si, daca groapa nu era prea adinca, reuseau sa iasa si sa se intoarca acasa. Si procesul de descompunere a cadavrelor poate sa sugereze credinta oamenilor in vampiri. Faptul ca unghiile si parul mortilor continua sa creasca, iar gazele din corp devin expansibile, sporind volumul abdomenului, ca si cum defunctul ar fi mincat, da unele impresii de viata. Iar infigind o tepusa intr-un asemenea cadavru, acesta ar putea sa erupa, eliberind tot felul de fluide, fapt prin care generatiile de altadata ar fi inteles ca mortul s-a hranit cu oameni vii.Desi aceste lucruri au putut alimenta frica de morti vii, originile credintei in vampiri sint, probabil, mai mult de ordin psihologic. Fiind unul dintre cele mai misterioase aspecte ale vietii, moartea a preocupat adeptii culturilor din toate timpurile. Una dintre caile de a o accepta este personificarea mortii intr-o forma tangibila, respectiv, crearea unor personaje ce ar reprezenta-o. Vampirii personifica, in special, partea intunecata a umanitatii. Lilith, Lamastu si alte demonite sint opusul sotiei si mamei bune. In loc sa le poarte de grija sotului si copiilor, ele omoara pruncii si seduc barbatii. La fel, mortii vii, in loc sa-si ajute familiile, le maninca. Prin asocierea raului cu personaje supranaturale, oamenii pot sa-si controleze propriile tendinte negative, exteriorizindu-le. Or, aparitia, de-a lungul istoriei, a creaturilor monstruoase in imaginatia oamenilor, precum si fascinatia continua a acestora fata de vampiri, demonstreaza ca manifestarea temerilor noastre, prin intermediul acesti monstri, tine de natura umana.ELIZABETA din TransilvaniaPe parcursul istoriei, au existat mai multi oameni cu un comportament vampiric. Cel mai faimos vampir a fost Elizabeta de Bathory, o nobila din Transilvania, care a trait intre 1560-1614. Elizabeta, fiind ingrozita de gindul ca imbatrineste, era convinsa ca imbaierea in singe poate si consumul acestuia este secretul unei infatisari tinere. Cu acest scop, ea a torturat si a ucis sute de oameni, majoritatea victimelor ei fiind fete tinere. Cind faptele Elizabetei au devenit cunoscute, ea a fost judecata si inchisa in castelul sau, unde a si murit. Cei care intr-adevar sug singe,in multe filme moderne si carti, iau forma unui liliac un animal adevarat, care se hraneste cu sange. In realitate, liliecii vampiri nu isi ucid prada si aproape ca nu reprezinta un pericol pentru oameni. Ei sint mici, retrasi si docili. Creaturile vampirice, care isi pot schimba forma, exista in legende de mii de ani, insa legatura lor cu liliecii vampiri este destul de recenta. Acestia traiesc doar in America Centrala si de Sud, asa ca europenii si asiaticii nu stiau nimic despre ei, pina cind exploratorii europeni au descoperit niste creaturi ciudate, pe care le-au incorporat in mitul vampirului, concepindu-le ca pe niste monstri.El Chupacabra.. Legendele despre creaturi care sug singe sint prezente si in multe culturi din zilele noastre. O asemenea creatura foarte cunoscuta in America de Centrala si de Sud este El Chupacabra, in traducere: cel care suge caprele (de singe). Regele George al III-lea al Angliei, care a domnit in a doua jumatate a sec. XVIII, este cunoscut in istorie mai mult pentru infringerea in fata americanilor, decit pentru interesul fata de stiinte si arte. Nebunia acestui monarh fondator al celebrei Royal Academy of Arts si pasionat de stiintele astronomice reprezinta inca o pagina de istorie medicala, care nu a fost pe deplin elucidata. In 1966, doi medici englezi publicau, in British Medical Journal, o teorie potrivit careia nebunia regelui George era cauzata de porfirie acuta intermitenta, de care ar fi suferit. Simptomele de porfirie au fost regasite in insemnarile medicilor care il ingrijeau: Excelenta Sa avea citeodata dureri abdominale acute, insotite de slabiciune musculara extrema, dereglari psihice si semne caracteristice acestei maladii culoarea rosie a urinei, determinata de excesul de porfirine urinare. Medicii considerau ca suferinta regelui ar fi fost provocata de o intoxicatie cu arsenic. Dar un alt doctor, adus de la tara, care folosea terapia prin munca pentru reintegrarea sociala a pacientilor cu dereglari psihice, a emis ipoteza ca regele suferea de nebunie. In timpul sederii la curte, terapeutul necunoscut a fost martor la o criza de porfirie a regelui, considerind acest caz drept un succes terapeutic! Desi Parlamentul a incercat, in numeroase rinduri, sa-l detroneze din cauza afectiunii de care suferea, in perioadele dintre crize, sanatatea regelui se recupera si capacitatea de a conduce regatul ii era intacta. A fost totusi detronat in 1811, dupa o domnie de sase decenii, de catre printul de Wales. A murit noua ani mai tirziu.  

Mitul vampirilor
Legenda vampirilor a existat cel putin din timpurile imperiului Roman,cu schimbarile specifice oarecum pentru fiecare cultura. Din aceasta cauza, diferitele referinte despre vampiri si legende pot fi contradictorii. Vechii Romani se puteau transforma in bufnite si puteau suge sangele copiilor mici. In tarile est europene in epoca medievala, exista atat mitul vampirilor precum si cel al vampirii ucigasi. Legenda vampirilor s-a consolidat in secolul al 14-lea in Europa o data cu actiunile brutale ale lui Vlad Tepes Dracula. Romanul "Dracula" scris de Bram Stoker in 1897 raspandeste mitul vampirilor prin publicarea acestor idei intr-un tiraj de masa.Taramul si mitul vampirilorTransformarea in vampirVampirii sunt fiinte moarte care revin la viata. In unele legende vampirul devine vampir doar dupa moarte. In altele, vampirul se naste vampir. Pentru a fi nascut vampir, copilul poate fi fiul sau nepotul unui vampir. Oamenii devin vampiri de obicei daca sunt muscati, dar nu ucisi, de un vampir. Alte legende spun ca trupul devine vampir atunci cand o pisica sau un caine sare peste el. Alte legende spun ca vrajitoarele sau vrajitorii devin vampiri cand mor. Sangele Vampirii au nevoie de obicei de sange sau tanjesc dupa el, de obicei sange uman. Vampirii obtin de obicei sangele prin muscarea gatului victimei si sugandu-i sangele. In unele legende vampirii practica, pentru suge sangele, incizii lungi si adanci. In altele, incizia nu este adanca ci lunga si ascutita pentru a penetra mai bine.Indepartarea si distrugerea unui vampirLegenda spune ca, de obicei, o teapa de lemn infipta in inima vampirului il va ucide. In alte versiuni vampirul trebuie adormit pentru a fi omorat. Teapa trebuie sa fie facuta dintr-un anumit tip de lemn, ca de exemplu lemn de maces. Vampirii de obicei nu tolereaza lumina soarelui sau focul. Unele legende spun ca vampirii sunt alungati cu ajutorul crucifixului, apa sfintita, sau usturoi. Vampirii nu pot traversa ape curgatoare. Unele legende spun ca un vampir nu poate intra intr-o casa sau camera fara sa fie invitat. Unele legende spun ca vampirii nu suporta sunetul clopotelor trase, in special al celor din biserica.Somnolenta vampirilorVampirii dorm de obicei ziua si ies afara doar noaptea si actioneaza numai noaptea. Vampirii ies, deasemenea, la ora 12 fix noaptea pentru o scurta perioada. Vampirii isi petrec ziua de obicei intr-un sicriu sau ingropati in pamant.Alte supestitiiUnele legende sustin ca vampirii pot sa se reincarneze in lilieci sau lupi. Altele considera ca oglinzile reflecta vampirii. Vampirii sunt de obicei foarte simpatici. Vampirii pot fi mari mincinosi. Unele legende spun ca unghiile de la degetele vampirilor sunt ca din sticla.Exista trei simptome medicale datorita carora oamenii obisnuiti pot fi confundati cu vampirii:Porphyia is a rare genetic blood disease. It causes pale skin, sensitivity to light, and makes the incisors look bigger. Porphyia almost certainly influenced the vampire legend. Anemia duce la o culoare a fetei foarte palida si poate da impresia de vampirism. Catalepsia poate cauza moartea clinica pentru o perioada de cateva zile. O persoana care iese din asemenea stare apare ca o persoana ce invie din morti. Porfiria este o boala rara genetica a sangelui. Duce la o piele palida, sensibilitate la lumina, si face ca incisivii sa arate mai mari. Porfiria a influentat cel mai mult legenda vampirilor.Exista un mare interes din partea unor oameni in a trai ca un vampir. Rolul din jocul "Vampirul: Mascarada (TM)" dupa White Wolf este complex, cu multe trimiteri la romanele lui White Wolf. Alti oameni sunt pasionati de aparitiile vampirice, recurgand la crearea cu buna stiinta a unor similitudini artificiale cu vampirii. Vampirii sunt subiecte foarte cautate pentru carti, filme si spectacole de televiziune. Romanul "Dracula" de Bram Stoker din 1897 a dus la cresterea popularitatii vampirIor. Autoarea Anne Rice a scris romane foarte populare despre vampiri. Vampirii sunt subiectul unui serial de T.V., "Buffy spaima vampirilor".Compararea vampirilor din literatura, film, spectacole de televiziune, ne arata marea diversitate a acestora.In romanul clasic "Interviu cu un Vampir" de Anne Rice, personajul Louis sufera pentru ca el este un vampir care isi mentine sufletul uman. Vampirul Angel din "Buffy spaima vampirilor' suferea in mod similar.In "Dracula" de Bram Stoker . sau in cartile Annei Rice sau in Buffy, vampirii sunt distrusi de lumina soarelui si foc.Cucat este mai in varsta un vampir, cu atat mai puternic devine, atat in Dracula cat si in cartile Annei Rice, sau chiar in Buffy.Vampirii Dracula si Buffy se transforma in scrum atunci cand sunt decapitati sau injunghiati cu un tarus in inima. Vampirii din romanele Annei Rice nu sunt distrusi prin infigerea unui tarus in inima. Ei sunt temporar distrusi prin decapitare sau mutilare. Adunand bucatile rezulta reanimarea vampirului in romanele Annei RiceVampirii Annei Rice nu au probleme cu crucifixul sau apa sfintite. Vampirii Buffy pot fi ucisi cu apa sfintita, sau daca ating un crucifix vor arde de vii. Vampirilor Dracula nu le plac crucifixurile.Exista si sunt printre noi, nu cum sunt descrisi in legende si carti de fictiune dar..exista, prin Romania. Cei mai intalniti sunt cei psionici. Vampirii zilei de azi...sunt de 2 tipuri..uneori ambele doua se regasesc intr-unul: -Psi vampires..se hranesc cu un anumit tip de energie, energie continand si focul, aerul, pamantul, fulgerele, fiintele vii.Energia corespunzatoare difera de la un individ la altul, unii putand sa asimileze mail multe tipuri de energie, transformand-o in energie proprie, specifica propriului corp,spirit,etc..Acesti vampiri au puterea de a manipula energia psi in folosul lor prin diverse metode -Blood vampires: Vampirii dependenti de sange...nu sunt cu dintii canini retractabili sau neparat sa aiba o lungime mai mare decat la oameni normali. Acesti indivizii au o atractie ptr legendele cu vampiri si tot ce are legatura cu acest subiect de obicei de pe la 13-14 ani. Intr-un final trecand printr-o perioada dificila greu de explicat care reprezinta inceputul nevoii de sange..Acestia au donatori de sange nu omoara oamenii sau chestii de acestea.. In general: -puterea unui vampir nu este corespunzatora cu cea a oamenilor, ei inca din copilarie beneficiand de o putere mai mare decat oamenii obisnuiti. Vampirismul se transmite mai mult ereditar, nu se transmite prin sange sau muscatura-sansele unui vampiri de supravietuire sunt cu 10% mai mari fata de ale unui om obisnuit(un exemplu ar fi...lovit de masina,cazatura de la etaj - nu sunt nemuritori. Slabiciunea ochilor la lumina, si a pielii la lumina soarelui(prezenta la orice om cu piele de culoare alba..foarte deschisa la culoare),acestia nu mor daca stau in soare dar se ard de cateva ori mai repede decat un om.

Stiinta despre vampiri
Fantezia umana, abil pusa intr-un scenariu aparent veridic, a transformat ceea ce la un moment dat devenise un fenomen ingrozitor, intr-un fel de legenda horror numai buna de speriat lumea. Vampirii nu inseamna insa personaje deseori ridicole, de genul Dracula (in realitate, neidentificabil cu domnitorul roman Vlad Tepes), ci oameni reali, loviti de o cumplita boala. Oamenii de stiinta au dovedit, de altfel, ca legendele despre vampiri s-au raspandit in Europa coincidenta sau nu in perioada epidemiilor de turbare din secolul al XVIII-lea. Portretul vampirului e unul stereotip: iese numai noaptea, nu se hraneste ca oamenii, ci prefera doar sangele victimelor sale, nu suporta anumite mirosuri, isi contamineaza victimele prin muscatura etc. Neurologul spaniol Juan Gmez-Alonzo a luat in serios tocmai aceste amanunte, dincolo de senzationalul povestilor, si curiozitatea sa nonconformista a relevat adevaruri tulburatoare. Cea mai izbitoare evidenta a fost asemanarea dintre comportamentul vampirilor clasici si cel al bolnavilor de turbare. Istoria a consemnat chiar epidemii in acest sens, cu teritoriu de manifestare Europa veacului al XVIII-lea, cand s-a creat o veritabila paranoia anti-vampiri. Neobisnuitul situatiei, nuanta macabra si extrem de violenta au dat nastere multor povesti despre morti-vii care ies noaptea sa se hraneasca exclusiv cu sangele celor vii. Din Franta pana in Balcani, acestia erau chiar luati in serios, devenind vremelnic un imens pericol public, imposibil de stapanit. Iar exemplele nu lipsesc.

Legenda si adevar
In iarna 1731-1732, satul sarbesc Medvedja a ajuns teatrul sangeros al unor crime neobisnuite: 17 persoane pierisera, fiind victimele unui individ care le bea sangele. De teama ca victimele, contaminate, sa nu se-apuce si ele de oribila practica, localnicii le-au decapitat post-mortem, apoi le-au ars cadavrele. Gmez- Alonzo e insa convins ca turbarea fusese singura cauza a evenimentelor tragice. Intre 1719 si 1721, aceasta boala a lovit regiuni din Franta, Polonia si Germania; apoi a venit randul Ungariei, intre 1721 si 1728. De fapt, cercetatorii de la Institutul Pasteur afirma ca epidemia s-a succedat in mai multe valuri, pana in secolul al XIX-lea.De aici si ideea ca respectiva maladie a sistemului nervos, care modifica profund comportamentul bolnavilor, a facut sa ia nastere legenda vampirismului. Exista totusi reticente si in randul specialistilor, unii invocand faptul ca turbarea a afectat mai mult animalele (caini, lupi, vulpi), decat oamenii. Iar omul contaminat moare in cateva zile, timp insuficient pentru el sa semene teroare in jur, ceea ce nu infirma ipoteza neurologului spaniol. In plin Ev Mediu, o lume putin educata si scaldata in povesti despre morti-vii nu avea nevoie de mai mult de un atac nocturn sangeros, ca sa resimta miezul terorizant al legendei ca pe un adevar de necontestat.  

Coincidente frapante
Exista mai multe asemanari de baza evidente intre vampirul livresc si bolnavul de turbare. Acesta din urma e victima unor crize extreme, manifestate prin nelinisti si agitatii puternice, traduse si prin teribile insomnii ori dereglari traumatizante ale ciclurilor somnului. Or, vampirul este un personaj nocturn. Apetitul pentru sange este dublat de respingerea hranei obisnuite, ceea ce se intampla si la cei loviti de rabie, contractiile gatului, specifice bolii, facandu-i incapabili sa inghita, deci sa se alimenteze normal. Aceleasi simptome provoaca iritarea pana la sangerare a gatului, astfel ca saliva amestecata cu propriul sange este expulzata prin colturile gurii imagine clasica a vampirului.

Insuportabilul miros de usturoi are si el explicatie
Bolnavii dezvolta o sensibilitate incredibila la mirosuri puternice sau la alti stimuli, simpla vedere a respectivului element provocandu-le spasme infioratoare. Cat despre contaminarea victimelor, e demonstrat stiintific ca virusul turbarii se transmite prin muscatura. Prin urmare, vampirismul poate fi luat in serios doar ca poveste, avand insa bine conturata motivatia aparitiei sale: un fenomen cat se poate de real, privitor la starea de sanatate, dar si de instruire a oamenilor, caracteristica a unei epoci, sa speram, definitiv intrata in istorie. Unul din 20.000 de oameni sufera de aceasta maladie a sangelui care ii transforma in fiitne ale nopii. Cercettorii au descoperit ca in corpul acestora nu exista decat foarte putine globule roii, fapt ce ii obliga sa triasca numai noaptea, pentru ca soarele i-ar putea ucide. Totui, bolnavii nu ajung sa atace oamenii pentru a le suge sngele. Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au temut de fiinele nopii, adica de semenii lor cu pielea alba ca de cadavru, ochii mari infundati in cap, unghii lungi, dinti ascutiti si care nu puteau iesi din casa decat noaptea.Recent, o echipa de cercetatori condusa de profesorul britanic LiIllis adescoperit ca, de fapt, vampirii sunt oameni care sufera de o boala genetica rara, 1 la 20.000 de persoane. Aceasta boala ciudata face ca trupul sa se transforme radical.Astfel, unghiile vampirilor se transforma in gheare, iar dintii le cresc la dimensiuni groteti, din cauza depunerilor haotice de calciu si fier din organism. In mod bizar, exact ca in legendele cu vampiri, bolnavii nu suporta usturoiul, consumul acestuia putand sa le fie chiar fatal. Cu toate acestea, bolnavii nu ii pot contamina pe altii si nici nu simt nevoia de a suge sangele altor oameni. In Frana secolului XVII, nu mai puin de 30 de oameni au fost declarai varcolaci pentru ca prezentau simptomele descoperite de Illis. O echipa de arheologi cehi a descoperit un cimitir, datand din secolul al XI lea, in care fusesera ingropati 11 vampiri. Trupurile lor erau decapitate, aveau minile legate si in piept aveau infipte cateva tepue de lemn. In mod ciudat, in zilele noastre exista organizatii oculte care pastreaza ritualurile istorice ale vampirilor din legende.De cele mai multe ori, membrii acestor organizaii ajung pana la crima. Asa se explica si crimele de acum sase ani din regiunea Kaliningrad, Rusia, cand doi pensionari au fost ucisi dupa ce un tanar le-a but sngele. Dar si crima de acum patru ani, din Anglia, cand un adolescent de 17 ani a baut sangele unei batrane pentru a deveni nemuritor.

10 comments:

hannah on 9 august 2009 la 09:33 spunea...

interesant articol :)
Ti-am adaugat blogul in directorul meu de bloguri...eventual daca ii faci putina reclama undeva pe blogul tau sincer nu ma supar :)\
iti urez toate cele bune
vad ca si tu butonezi duminica :)
http://directordebloguri.blogspot.com

naqiubex on 9 august 2009 la 11:29 spunea...

Erm.. I wonder why my country doesn't have a bloodsucking vampire in their folklore..
We do have famous ghost like 'Pelesit' that sucks human blood..

Anonim spunea...

Some of these vampires are still in existence in these modern days. Some of the bigger banks & finance house seem to be having some of these vampire characteristics against many of their poor borrowers.

Unknown on 9 august 2009 la 18:10 spunea...

@Hannah

thx babe

ti-am trimis un e-mail in acest sens..daca nu primesc niciun raspuns..procedez dupacum ma taie capatana..hihiii
te pup
o duminica super.

Unknown on 9 august 2009 la 18:12 spunea...

@naqiubex


hihihi..thx for visit and comment.How so?
I just wait to tell me about Pelesit..really?
Make a post with this..and share with me also..smiles

All the best my friend!

Unknown on 9 august 2009 la 18:13 spunea...

@theBluesman

You dont have any idee how right you have..really truth..what we gone to do with them?..smiles

thx my friend for comment and visit..
All the best of the best in youre life and a smile from me :)

Marcus Moreira on 9 august 2009 la 23:04 spunea...

thanks for your comments, and you post is very nice!

Unknown on 9 august 2009 la 23:34 spunea...

@Marcus Moreira

Thx for visit..Im glad to see that
Have a nice evening and a beautiful monday!

Gigi on 10 august 2009 la 01:30 spunea...

Thank you for the visit.
Very good your blog.
I cane fan!
:o)
(excuse my english)
:o(

Unknown on 10 august 2009 la 01:57 spunea...

@Ze

muy obrigado..smiles..gratias

 

d y e v e Copyright © 2009 Flower Garden is Designed by Ipietoon for Tadpole's Notez Flower Image by Dapino