Orgolioasa criza

Montesquieu afirma in "Spiritul legilor" cartea XIII ca: ".veniturile statului sunt o parte pe care fiecare cetatean o da din bunul sau pt. a crea siguranta celeilalte parti ramasa lui, sau de a se bucura deplin de aceasta." Bun, dar de unde sa tot dea (?) cand zilnic auzim clar si raspicat, cum sunt vehiculate si absorbite de timpanele noastre stirile venite in avalanse, despre atatea concedieri ce vor avea loc. Ziarul X anunta ca: " e mare dezastru pe piata muncii - 60000 de concedieri au avut loc in in primele 3 luni din acest an.." din altul reiese ca: "..jumatate din patroni fac concedieri in 2009.." s.a. Deci, la zi si la ordinea zilei inaintam incet si sigur pe un nisip miscator si dificil catre "resurse umane" - la disponibilizari. In topul instantelor se afla TB - aproape sufocat de atatea litigii de munca, cu care se confrunta zilnic, peste o suta de procese . Marea majoritate a litigiilor de munca existente pe rol sunt initiate de angajatii nemultumiti pt. vreo concediere ilegala, sau cum s-a intamplat in cazul unui angajator ce a fost chemat in instanta de catre fostul angajat, care dupa ce ca mai venea si imbibat bine de alcool si nu isi presta orele de munca cu seriozitate, tot el il da in judeata pe cel care i-a oferit un loc de munca, profitand de faptul ca litigiile de munca sunt cu regim special, adica nu mai trebuie sa plateasca cheltuielile de judecata, termenele fiind foarte scurte in asemenea cazuri, si cum de obicei judecatorii privesc cu toleranta ca parte mai slaba, pe angajatul concediat ce vine cu jalba in protap, uite ca mai are "noroc" cate unul, care din cauza unui "viciu de procedura" castiga procesul si obtine drepturile salariale cuvenite din momentul concedierii, plus, da, da, plus despagubiri in valoare de 1000000 lei..Exact un milion de lei noi. Criza asta " super realista" (?) se deplaseaza de parca ar avea vreo doua capete de balaur. Unul e mascariciul ( angajatorul/angajatul ) si altul trebuie sa imbine nemultumirea cu resemnarea, sa-si plece capul in fata deciziilor luate de catre completele de judecata specializate pe Codul muncii, care favorizeaza angajatii, iar Patronatele nu ar trebui sa mai tegiverseze si sa sustina ferm, necesitatea revizuirii Codului Muncii. Este foarte clar ca in conditiile actualei crize, care din zi in zi, este tot mai crizata si in crize, aceasta obsesie zilnica, poate fi declarata deja un brand global, insa, singura solutie care ne ramane si nu costa niciun ban, nu este alta decat fitnesul la creier. Cel mai solicitat stresului este creierul, stim bine deja. Nu cred ca macar unui singur om, nu i-a fost greu sa se concentreze in vreo sedinta, emisiune sau conversatie, trezindu-se blocat in incercarea de a-si aminti nu numar sau un nume, acel moment cum se spune de "ceata pe creier" sau lapsus. Devenim apoi usor neatenti, distrati, aiuriti, imprastiati si irascibili (..) iar aceste stari emit evident niste stari de alarma si ar fi necesar sa luam masuri, antrenandu-ne si fortand creierul prin diferite exercitii de creativitate, pt. a avea o putere de concentrare mai buna. Nu trebuie decat sa incercam, sa facem un joc al mintii, fortand creierul atunci cand avem o clipa libera, si sa vizualizam ca inchidem o usa tuturor "periferiilor" zilnice din jurul nostru, stabilind prioritatile, pt. ca trupul, mintea si sufletul nu trebuie sa functioneze separat, sau pe pilot automat. Creierul are fantastica putere de regenerare si nu ar trebui lasat sa joace ruleta ruseasca dintre noi si ritmul accelerat si agitat al vietii. Lectia de fitnes ar fi una si buna : Nu trebuie lasata gravitatia sa traga si mai mult de trup in jos (!) consumandu-ne energia si sufletul doar pt.ca este "criza" cuiva...A mea, a ta, a cui o mai vrea s-o ia..! Nu mai oscilati, si dati o singura valoare finala, singurui intreg functional: Body, Mind and Soul! hopeful