Banal..

Cand sunt in pasa proasta, ceea ce mi se intampla cam rar.. ce-i drept, imi fredonez repede un cantec idiot ce-l pastrez mereu in minte (alaturi de altele..), acela din west side story - '61, si incep si eu sa lalai de multe ori in gand, ca o Natalie Wood ce ma simt in acel moment :) - apoi am de gand sa fac exact ce spune cantecul de mai sus.. incercand sa scot in evidenta din acel moment, numai partea pozitiva a tuturor lucrurilor din viata mea. Pentru unii poate, cel mai important eveniment al saptamanii ar fi ca au facut "sex" sau si-au cumparat nu stiu ce lucru ravnit...Pt. mine ar fi acela ca sunt pieton de putin timp..acest lucru, obligandu-ma sa circul si eu normal ca tot omul, mai cu autobuzul, tramvaiul, metroul sau cu taxiul uneori, fara a face o obisnuinta din ultimul listat..

Astazi de ex. am circulat cu metroul pana la Unirii, apoi, dupa ce mi-am rezolvat treburile, a trebuit sa ajung undeva prin Titulescu, si, dupa cateva apeluri, am fost lamurita de unde trebuie sa iau metroul, ce statie corespunde urmatorului mijloc de trasport cu care urma sa mai calatoresc, pt. a ajunge la destinatia respectiva.
 
So, pana una alta, am ajuns si la metrou, unde am coborat si urcat enspe mii de scari, am traversat diverse pasaje, dupa care m-am intepenit intr-un scaun, holbandu-ma la oamenii care urcau si coborau pe la diverse statii, dar si ei la mine, de parca aterizasem dupa alta planeta..probabil ca asa si aratam - smiles. Hmm.. si cum stateam eu acolo privind tunelele intunecoase traversate rapid de metrou ( chiar arata curat si dragutel..) ma gandeam eu asa, ca daca am scos "capul la lumina"..ptiu..ce-ar fi sa ma indragostesc..uite-asa pur si simplu, de un tip, oarecare, cu care sa dau nas in nas..prin metrou. Asta mi-ar mai lipsi pe cap, beleaua asta maaare cat casa... 


Da, stiu frica..dar, asta apartine celor slabi, stiu ca eu nu sunt asa..Apoi, mi-am adus aminte de cand nu mai sunt virgina, si de cobele pe care le tot trage o prietena de-a mea pt. mine, despre faptul ca prevede ea, ca pana in toamna sunt "dusa" cu plutele, indragostita lulea..yoii, repet acelasi ptiu..Doamne, fereste!..

In orice caz, cu ochii zgaiti si atintiti catre panoul electronic care arata statia in care trebuia sa cobor, nici nu m-am indragostit de nimeni, (na!..) nici nu am fost dezgustata cumva de calatoria mea subterana, si trebuie sa marturisesc ca prestatia live a fost destul de oke pt. mine, descurcandu-ma chiar bine impreuna si cu cele doua mere cumparate din statia de autobuz, de unde urma sa mai fiu transportata inca vreo doua statii.. Am preferat sa merg pe jos , halind cu sete cele doua mere. 


Cu cotoarele in punga deja, ajung fericita la destinatie, usor umezita de ploaia ce incepuse de cateva minute bune si pe care nici nu am bagat-o in seama, je fiind preocupata doar cu gandurile mele si cele doua mere... Intre timp se facuse ora 23 si eu ma aflam tot in vizita..Ehi, gandeam in timp ce ma uitam la ceas, ce daca metroul are ultima calatorie la ora 23 (asa am vazut ca scria undeva ..5 - 23 orar.)? O sa iau un taxi si basta!..
 
M-am urcat in masina de la poarta, dupa ce mi-am pupat gazda, si fara sa mai umplu pagini si pagini despre ziua de azi, trebuie retinut doar ca drumurile mele de astazi au inceput si au luat sfarsit - zambind.
PS - mai jos, cateva culori clare - alb si negru.