sâmbătă, 13 iunie 2009

Ultimele sageti


 ......Degeaba acum asculti glasul meu slab si tremurat de emotie, cand  nu ai vrut sa-ti desfunzi urechile astupate de propriile-ti cuvinte impanate atunci cand trebuia..Tu te auzi, cand vorbesti? (..o sa facem, o sa dregem..vorbe, vorbe, vorbe..)..De ce nu incerci macar pt. o clipa sa-ti dezbraci haina asta a mereu- nemultumitului( de altii..) a mereu violentului care ai fost ( din fapte, limbaj, injurii si injuraturi) care te-au coborat mereu din treapta in treapta de pe "tronul" tau de "misogin king" la care ai tinut enorm si care m-a imbolnavit de nervi..

        De ce nu incerci pt. o clipa macar, sa te privesti, nu in oglinda aia..cu : "oglinda-oglinjoara-care-e-cel-mai..". dar, sa te privesti intr-adevar, si sa te gasesti: cel-mai..si cel-mai....
       Orice succes as avea, fie cat de mic, orice realizare mai mult sau mai putin importanta, ori daca am avut curaj sau orice altceva... toate acestea au dus la emanatia directa a invidiei si misoginismului din tine, care a reprosat, blamat, criticat de fiecare data, cand de fapt, pe undeva prin strafundurile tale, te-a ros banuiala ca esti un incapabil, un strica-toate, un veninos, un ranchiunos, si  din ce in ce incepi sa devi si mai neputincios, castigand doar in ridicol. Esti un distrugator de neuroni. Asta esti. Te incapatanezi sa fi ceea ce nu poti fi, trezindu-mi rasul, plansul,  iar mai  apoi mania, si de ce nu mila ca esti singur acum, haituit si temator de toate, incat la cel mai mic semnal de alarma, neinsemnat, te ascunzi repede in carapacea tocmai formata, cuprins de sudorile ce te vor face de acum in colo sa nu mai valorezi nici macar cat o ceapa degerata in ochii mei.
        Acum pot sa-ti explic si eu tot in paranteze drepte, ca si eu am incetat sa mai fiu o lady cu tine, tot intre paranteze drepte, iar textul de mai sus cred ca iti este destul de limpede de descifrat, daca tot pretinzi ca esti alfabetizat...Pacat, de tine si de ceea ce ai fi putut sa devi!..Mare pacat! Dar, mult mai pacat este de mine!
        Nu mai imi permit dreptul, sa ma misc dupa vointa si interesul tau; nu mai vreau sa fiu eu vocea ce se strecura de fiecare data sa-ti ureze noroc in tot ce aveai prin ganduri, din motive lesne de inteles..(pt. ceea ce a fost odata...)
        Asta e, unii oameni sunt norocosi, altii blonzi, altii nevinovati, altii talentati..sau
doar romani :) ...insa astazi, dragule, nu mai este valabil ce a fost valabil ieri pt. tine, pt. ca si tacerile mele  mi-au provocat uitarea, lasandu-mi speranta naiva ca macar de acum incolo nu imi voi mai permite sa-mi schilodesc sufetul, indiferent ce impulsuri as primi din afara lui..Numai, basta,  gata, fsss!..trosc!..pac!..s-a dus..

1 comments:

mioara on 13 iunie 2009 la 16:43 spunea...

uneori e suficient cand te simti descurajat si deprimat, sa deschizi usa pentru a lasa soarele sa intre.pentru asta iti trebuie forta, disciplina, si multa preocupare pentru persoana ta.ti-as imprumuta cateva randuri pentru ca mi-au oferit aceeasi imagine a unui final de poveste dintre un el si o ea, intalnite zilnic.da.trebuie sa ne urmam intuitia si inspiratia macar uneori.

 

d y e v e Copyright © 2009 Flower Garden is Designed by Ipietoon for Tadpole's Notez Flower Image by Dapino